Alianța Evanghelică din România formată din Cultul Creștin Baptist — Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica Creștină după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România şi Cultul Creștin Penticostal — Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, a luat act de hărțuirea la care este supus de către ONG-uri purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, domnul Vasile Bănescu, prin reclamarea la CNCD.
Din ceea ce a fost prezentat de mass-media, înţelegem că afirmațiile domnului Vasile Bănescu nu au fost în niciun fel discriminatorii. Activitatea și conduita profesională a domnului Vasile Bănescu, în calitate de purtător de cuvânt, nu pot fi catalogate în niciun fel drept discriminatorii.
Această reclamație făcută în mod tendențios de către o persoană ce invocă o presupusă discriminare, ne aminteşte încă o dată că, de fapt, ținta nu este domnul Vasile Bănescu, ci Biserica și credința creștină. Este evidentă manifestarea nedreaptă, abuzivă și plină de ură a acestor organizații și lupta lor împotriva creștinismului.
Trăim într-o țară cu puternice rădăcini creștine și ne cutremurăm că astăzi, într-o ţară democratică şi europeană, libertatea de credință și de conștiință este amenințată și vătămată prin acuzații nedrepte. Suntem consternaţi să observăm că aceste catalogări înjositoare, hărțuirea în reclamații, chemările în judecată de către militanții ateismului și anticreștinismului sunt acceptate cu aşa de mare uşurinţă.
Suntem la 100 de ani de la Marea Unire, dar este evident că, pentru unii, ținta nu este nici recunoaşterea rolului credinţei creştine, nici întărirea ei și nici promovarea valorilor prin care a fost construit, consolidat și unit poporul român indiferent de etnie, religie, vârstă, sex sau clasă socială. Oare acesta este proiectul de țară pentru a sărbători Centenarul Unirii?
În situaţia dată, ne exprimăm dezacordul și îngrijorarea față de aceste amenințări cu privire la libertatea de exprimare, la libertatea de credință și la libertatea de conștiință. Ateismul în România a produs ură, sărăcie, nedreptate și violență. Zeci de mii de români de toate confesiunile au fost condamnați pe nedrept la ani grei de închisoare pentru credința lor.
Constatăm cu surprindere că prin așa numitele „idei progresiste” se revine la aceleași „sofisme ieftine” ateiste pentru construirea unui alt „om nou”. Noi am văzut şi am trăit „binele ateist” și ştim ce preț de sânge am plătit pentru libertate. Românii și-au câștigat libertatea pe genunchi sub gloanțe. Nu dorim ca la Centenarul Marii Uniri, România să se întoarcă la ideologia atee și la hărțuirea oamenilor credincioși. Biserica este mandatată de Mântuitorul şi are datoria de a-și face auzită vocea în societate și nimeni nu e îndreptățit să limiteze libertatea de exprimare a Bisericii.
Ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvânteze România și românii indiferent de etnie, religie, naționalitate sau clasă socială!”
Vă fac cunoscut, fraţilor, Evanghelia pe care v-am propovăduit-o, pe care aţi primit-o, în care aţi rămas şi prin care sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba aţi crezut.
V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi… (1 Corinteni 15:1-4)
În fiecare an, în prima duminică de după Marea Sărbătoare a Învierii Domnului Isus Hristos, sărbătorim Ziua Alianței Evanghelice din România. Anul acesta, pornind de la textul din 1 Corinteni 15:1-4, credincioșii baptiști, creștini după Evanghelie și penticostali, se bucură împreună de aceeași Evanghelie prin care am fost mântuiți, după care ne definim credința și trăirea și pe care o mărturisim tuturor oamenilor.
Chiar dacă există diferențe de interpretare asupra unor puține pasaje din Sfânta Scriptură, ele se exprimă în dragoste, smerenie și într-o binecuvântată părtășie cu toți aceia care au fost chemați la aceeași credință, de același Domn și care au fost botezați de același Duh Sfânt, ca să formeze Trupul lui Hristos, Biserica Sa. Credincioșii evanghelici sunt uniți și sunt una în acest Trup, iar Duhul Sfânt este Acela care aduce unitate și pe care noi, credincioșii, suntem chemați să o păstrăm prin legătura păcii.
În același timp, Îl mărturisim pe Același Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Acela care, în deplina unitate din Sfânta Trinitate, după ce a făcut cerurile și pământul, marea și toate câte au venit în existență prin Cuvântul Său, a făcut pe om după chipul și asemănarea Lui, parte bărbătească și parte femeiască. Iar apoi a întocmit prima familie, din care se trag toate familiile pământului și care, astăzi, în ciuda atâtor atacuri ale diavolului și slujitorilor lui, stă drept mărturie a dragostei lui Dumnezeu față de om.
Iar familia creștină are astăzi datoria, mai mult ca oricând, să rămână o dovadă vie, până la sfârșitul veacurilor, a planului lui Dumnezeu de a aduce viață în lume, iar apoi, prin grija părinților, de a crește și a educa pe copii.
Din această cauză, noi, evanghelicii, alături de mai bine de 3 milioane de români,
am semnat pentru organizarea unui Referendum de modificare a articolului 48 din Constituție, prin care familia să fie definită ca „unirea, prin căsătorie, dintre UN BĂRBAT și O FEMEIE”. De aceea, duminică, 15 aprilie 2018, să organizăm împreună evenimente evanghelice, să ne vizităm unii pe alții, să mărturisim împreună, în Casele de Rugăciune și oriunde este posibil, darul pocăinței și al credinței, al întoarcerii la Dumnezeu a cât mai multor români.
România are nevoie de Evanghelie și de evanghelici, astăzi și acum!
„…dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea şi se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul, şi-i voi tămădui ţara.” (2 Cronici 7:14)
Așa să ne ajute Dumnezeu!
*Rugăm să distribuiți acest material la cât mai mulți creștini.
Președinte
Viorel IUGA
Vicepreședinte
Ioan MOLDOVAN
Secretar General
Virgil ACHIHAI
INTERVIU ACORDAT DE PASTORUL NELU PEIA CU ANI ÎN URMĂ DESPRE ÎNCEPUTURILE ALIANȚEI EVANGHELICE DIN ROMÂNIA:
Alianța Evanghelică din România a luat act de faptul că în spațiul public a apărut Protocolul dintre Coaliția pentru Familie și unele partide parlamentare, prin care opiniei publice din România, i se aducea la cunoștință faptul că în luna aprilie 2017 se va organiza un Referendum cu scopul modificării Art. 48 din Constituție, ce definește familia.
Pentru creștinii evanghelici, semnarea acestui Protocol reprezenta un angajament ferm
al partidelor parlamentare în a susține în plan legislativ definirea familiei,
așa cum a instituit-o Dumnezeu, ca fiind unirea dintre un bărbat și o femeie.
Alianța Evanghelică din România constată cu surprindere că în Parlamentul României
se tergiversează nepermis de mult legea privind organizarea Referendumului.
Mai mult, luările de poziție ale unor membri ai Parlamentului în susținerea familiei tradiționale, au fost dur atacate de președintele celui mai mare partid politic din România.
Această atitudine ridică multe semne de întrebare asupra sincerității declarațiilor de până acum.
În consecință, Alianța Evanghelică din România îi îndeamnă pe membrii Cultului Creștin Baptist, Bisericii Creștine după Evanghelie din România și Cultului Creștin Penticostal,
să persevereze în post și rugăciune, pentru sensibilizarea parlamentarilor ce îi reprezintă, astfel încât Legea Referendumului să fie adoptată în Parlament.
Către INSTITUTUL TEOLOGIC CREȘTIN DUPĂ EVANGHELIE TIMOTHEUS,
Iubiți frați din conducerea Institutului Teologic Creștin după Evanghelie Timotheus,
Frați profesori,
Frați studenți,
Cu ajutorul Domnului suntem în pragul unui nou an universitar. Știind că acum visele sunt mari și numeroase, ne rugăm lui Dumnezeu să vă ajute să vedeți împlinindu-se și în anul acesta tot ce coincide cu planul Lui sfânt și glorios. În ciuda greutăților, neajunsurilor și multiplelor provocări, Îl rugăm pe Tatăl ceresc să vă ajute pe dumneavoastră, profesorii, să faceți în așa fel ca studenții să găsească în instituția pe care o reprezentați, o atmosferă duhovnicească, un loc unde să se maturizeze spiritual și să se dezvolte profesional. Cerem Părintelui ceresc, să vă ajute pe voi, studenții, să folosiți timpul cu responsabilitate și înțelepciune, în așa fel ca darurile divine așezate în voi să poată fi folosite pentru binele Împărăției.
Secerișul a rămas mare iar secerătorii continuă să fie puțini. În timp ce slujiți și vă pregătiți temeinic pentru slujire, rugați-l pe Domnul secerișului să ridice și alți tineri pentru lucrarea Sa din România.
Vă asigurăm de prețuirea noastră, vă dorim binecuvântarea lui Dumnezeu și vă reamintim că suntem aici pentru a vă sluji.
PROTOCOL DE COLABORARE
PENTRU PREDAREA DISCIPLINEI RELIGIE
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Biserica Creştină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie (BCER-UBCE) şi Secretariatul de Stat pentru Culte au semnat marţi, 6 octombrie 2015, un protocol care vizează predarea disciplinei religie în învăţământul preuniversitar de stat, respectiv organizarea învăţământului teologic Creştin după Evanghelie preuniversitar şi universitar.
Documentul a fost semnat de ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,
Sorin Mihai Cîmpeanu, preşedintele UBCE, Virgil Achihai şi Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi.
Protocolul este similar în materie de prevederi, drepturi şi obligaţii cu cele semnate de Ministerul Educaţiei şi Secretariatul de Stat pentru Culte cu Biserica Ortodoxă Română (2014), Sinodul Bisericii Reformate din România, Biserica Unitariană din Transilvania şi cultul romano-catolic de limbă română, cultul romano-catolic de limbă maghiară şi greco-catolic, respectiv Episcopia Evanghelică Lutherană Cluj (2015).
În spiritul deschiderii şi al angajamentelor asumate public, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice va semna parteneriate de colaborare în domeniul învăţământului cu toţi reprezentanţii cultelor oficial recunoscute în România.
Fiindcă Dumnezeu a ales să mă folosească pe mine pentru a începe Alianța Evanghelică din România, voi începe printr-o întâmplare care mi-a afectat în mod profund viaţa.
Din primele zile ale studiilor mele la Oxford, în 1969, colegii mi-au vorbit cu entuziasm despre întrunirile de sâmbătă seara ale studenților evanghelici. M-am dus şi eu şi întrunirile acestea m-au captivat şi de atunci am fost nelipsit de la ele. Atunci am aflat de „Intervarsity”, Asociația Studenților Evanghelici din toate Universitățile din Marea Britanie. Am aflat că aceasta funcționa sub Alianța Evanghelică, care cuprindea mai multe culte evanghelice ale acestei țări. Mai târziu, am aflat că în Statele Unite această alianță se numește Asociația Națională a Evanghelicilor .
Billy Graham a fost cel care i-a adus pe evanghelici să coopereze la organizarea campaniilor lui de evanghelizare. În Statele Unite, participând la diferite conferințe şi comitete de lucru inter-evanghelice, mi-am dat şi mai mult seama ce importanţă are cooperarea între credincioşii evanghelici.
În ianuarie 1990, la prima revenire din exil, m-am întâlnit cu Silviu Cioată (Creştin după Evanghelie), Vasile Taloș (Baptist) şi Emil Bulgăr (Penticostal) şi, printre altele, le-am vorbit despre nevoia de a ne asocia și noi după modelul din Anglia şi Statele Unite. Ei au fost de acord, şi am stabilit că atunci când voi veni a doua oară în țară, ei să organizeze o întâlnire a unor conducători din toate cultele și grupările evanghelice.
Ei au făcut lucrul acesta şi întâlnirea a avut loc în 25 aprilie 1990, la Biserica Baptistă din Str. Iuliu Valaori (București). Au fost prezente patruzeci de persoane la această întrunire. Am început la opt dimineața şi ne-a fost pregătită şi masa de amiază, ca să putem lucra fără întrerupere.
Pentru început, am explicat că pe plan mondial există două mișcări de unitate creştină. Prima se numește mișcarea ecumenică, şi are sediul la Geneva. În ea participă cultele majoritare: Biserica Anglicană, Bisericile Ortodoxe şi cele Luterane (Biserica Romano-Catolică participă cu statut de observator, dar are o participare foarte activă). Scopul lor este să identifice diferențele de crez şi să lucreze la reducerea lor, până se ajunge la un crez comun, pe principiul că râurile mai mici se varsă în râul cel mare şi astfel se va ajunge la o singură credinţă creştină.
A doua mișcare pentru unitate creştină este mișcarea evanghelică.
Ea se bazează pe cu totul alte principii. În primul rând, diferențele de crez (de doctrină) dintre noi, ni se par prea importante ca să negociem asupra lor. De aceea, în asocierea noastră, ne vom păstra fiecare doctrinele noastre specifice şi ne vom respecta şi vom conlucra cu toate aceste diferențe. În al doilea rând, scopul asocierii noastre nu este unificarea, ci este să lucrăm împreună la realizarea unor proiecte asupra cărora cădem de acord, cum ar fi campanii de evanghelizare, apărarea drepturilor noastre ca minoritari într-o țară în care biserica majoritară are tratamente privilegiate şi noi suntem adesea discriminați, organizarea de lucrări comune prin radio, prin tv, şi alte asemenea acțiuni pe care le vom stabili împreună pe traseu.
Am propus că noi vom urmări acest al doilea fel de asociere. Îndată după aceasta, am trecut la a stabili care sunt lucrurile pe care le credem la fel şi care sunt locurile unde ne deosebim. Pentru aceasta, am venit pregătit cu traducerea în limba română a textului Mărturisirii de Credinţă a Alianței Evanghelice şi a Asociației Naționale a Evanghelicilor din USA.
Am stabilit că le vom citi, articol după articol şi că vom discuta fiecare articol ca să vedem dacă credem şi noi ca ei. În cazul în care vom descoperi că avem același crez, vom formula articolul cum ni se pare la toţi mai potrivit în limba română, ca la sfârșit să avem Mărturisirea noastră de Credinţă comună. În cazul în care vom descoperi că între noi înșine avem diferențe de crez, nu vom discuta care dintre noi are dreptate, ci doar vom nota pe tablă care sunt aceste deosebiri. Până la urmă (după aproximativ cinci ore de discuții), pe tablă au apărut trei deosebiri pe care le avem între noi:
* În problema darurilor Duhului Sfânt, unii cred că ele sunt toate date şi astăzi (aşa cred penticostalii); iar unii cred că darurile miraculoase, cum ar fi vorbirea în limbi, proorocia, etc., au încetat să mai fie date odată cu încheierea scrierii Noului Testament (aşa cred baptiștii şi creștinii după Evanghelie).
* În problema slujitorilor Bisericii, unii cred că Bisericile au slujitori care trebuie să fie ordinați (aşa cred baptiștii şi penticostalii), iar alții nu cred că este necesară ordinarea (aşa cred creștinii după Evanghelie).
* În problema celei de a doua veniri a Domnului Isus, toţi credem că El va reveni aşa cum a plecat, adică în trup uman. Dar ne deosebim cu privire la ce se va întâmpla când El va veni pe norii cerului şi cei credincioși vor fi răpiți ca să-L întâmpine în văzduh: unii cred că atunci va avea loc şi învierea tuturor oamenilor şi că Domnul Isus va face judecata de pe urmă şi va începe veșnicia (aşa cred baptiștii), iar alții cred că Domnul Isus va coborî pe pământ la Ierusalim şi va începe domnia Lui de o mie de ani (aşa cred creștinii după Evanghelie şi penticostalii).
După cinci ore de discuții, am stabilit tot ce credem la fel şi am cuprins toate acestea în proiectul nostru de Mărturisire de Credinţă. Pe tablă au rămas cele trei puncte unde nu suntem de acord şi ne-am uitat la ele şi eu am exclamat: Iată, fraților, lucrurile care ne despart! La care, un frate în vârstă a exclamat: „Numai atâta!”
La care eu am confirmat: „Da, numai atâta”. Şi fratele a adăugat că el era convins că deosebirile sunt mult mai multe şi mai mari!
Ajunși la acest punct, le-am spus fraților: În lumina faptului că avem atâtea articole de crez în comun şi că numai atâtea ne despart, trebuie să răspundem la două întrebări:
Prima întrebare: „Ne putem recunoaște între noi ca fiind copii ai lui Dumnezeu şi frați în Domnul?” Răspunsul a fost un unanim: „DA!” A doua întrebare: „Ne putem asocia ca să facem împreună lucrări pe care le vom hotărî de comun acord?” Răspunsul a fost iarăși un „DA!” hotărât.
Au urmat discuții practice despre organizare, Statut, conducere. S-a hotărât să avem un Congres al Alianței noastre în perioada 19-21 octombrie 1990, la Sala Palatului, şi ne-am adunat atunci aproximativ 4500 de frați şi surori din toată țara ca să ne închinăm împreună şi să proclamăm Alianța noastră, a cultelor evanghelice din România. Era prima dată când noi, evanghelicii, atât de disprețuiți şi persecutați sub regimurile trecute, ne adunam să ne exprimăm identitatea şi crezul în prima sală a țării, acolo unde înainte se țineau congresele partidului comunist!
Ce senzație de eliberare, ce explozie de bucurie am trăit cu toții în zilele acelea!
Au trecut 25 de ani de atunci. Alianța Evanghelică a avut suficient timp să-şi dovedească utilitatea şi eu cred că şi-a dovedit-o din plin! Prin toate acțiunile pe care le-au întreprins evanghelicii împreună, prin evanghelizări în stadioane, prin sprijinirea lucrării cu filmul „Isus”, prin înființarea radioului „Vocea Evangheliei”, prin sprijinirea unor organizații evanghelice cum ar fi cea a studenților, printr-o mai bună reprezentare la autoritățile Statului, prin întărirea conlucrării cu organizații din străinătate, şi prin multe alte lucrări împreună, evanghelicii au dovedit că este mai bine să lucrăm împreună decât să ne războim unii cu alții.
La această aniversare, urez Alianței Evanghelice din România binecuvântarea lui Dumnezeu, multă înțelepciune şi curaj în a gândi şi a pune în acțiune noi lucrări comune, pentru biruința Evangheliei în țara noastră!
Iosif Țon
Comunicate, conferinte, dezbateri, apeluri publice
ALIANȚA EVANGHELICĂ DIN ROMÂNIA 